Câte Pensii Speciale sunt în România? Cât câștigă cei care primesc pensie de serviciu?
Câte Pensii Speciale sunt în România? Pensiile speciale reprezintă un subiect de dezbatere intensă în România, din cauza discrepanțelor dintre acestea și pensiile publice obișnuite. Acestea sunt destinate unor categorii profesionale specifice, considerate esențiale pentru funcționarea statului, cum ar fi magistrații, diplomații, funcționarii parlamentari, personalul aeronautic civil sau Curtea de Conturi. În septembrie 2024, numărul beneficiarilor de pensii speciale se ridica la 11.777, conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
Deși numărul total al acestor beneficiari a scăzut față de luna precedentă, pensiile speciale rămân o componentă majoră a cheltuielilor bugetare. În acest articol vom analiza în detaliu structura acestor pensii, cine sunt beneficiarii principali, cât câștigă aceștia și care sunt implicațiile bugetare pentru statul român.
Ce sunt pensiile speciale?
Pensiile speciale, denumite și pensii de serviciu, sunt pensii care nu se bazează în întregime pe principiul contributivității. Aceasta înseamnă că o parte semnificativă a sumelor plătite vine direct din bugetul de stat, și nu din contribuțiile plătite de beneficiari pe parcursul activității lor profesionale. Aceste pensii sunt reglementate prin legi specifice care acordă anumitor categorii profesionale dreptul de a primi pensie specială, pe lângă pensia calculată pe baza contributivității.
În România, pensiile speciale sunt acordate în baza unor legi distincte, care acoperă categorii precum magistrații, personalul diplomatic și consular, funcționarii publici parlamentari, personalul aeronautic civil, personalul Curții de Conturi și personalul auxiliar din instanțe și parchete.
Beneficiarii principali ai pensiilor speciale
Conform datelor din septembrie 2024, cei mai mulți beneficiari de pensii speciale erau magistrații. Aceștia primesc pensii în baza Legii 303/2022 privind statutul procurorilor și judecătorilor. Numărul acestora ajunge la 5.665 persoane, adică aproape jumătate din totalul beneficiarilor de pensii speciale. O altă categorie importantă de beneficiari este formată din personalul diplomatic și consular, funcționarii publici parlamentari și personalul aeronautic civil.
Mai jos vom analiza în detaliu fiecare categorie și vom examina câștigurile medii ale beneficiarilor:
1. Magistrați (Legea 303/2022)
Cea mai numeroasă categorie de beneficiari de pensii speciale o constituie magistrații. În septembrie 2024, erau înregistrați 5.665 de pensionari din această categorie, din care 2.644 primesc o pensie contributivă din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS).
Cât despre cuantumul pensiilor, magistrații beneficiază de cele mai mari pensii medii de serviciu, care ajung la 25.166 de lei. Din această sumă, 21.896 de lei provin direct din bugetul de stat, iar restul de 7.272 de lei reprezintă partea contributivă din BASS. Această discrepanță între contribuții și suma efectivă primită reflectă natura necontributivă a pensiilor speciale pentru această categorie profesională.
2. Diplomați și personal consular (Legea 216/2015)
Personalul diplomatic și consular beneficiază de pensii speciale în baza Legii nr. 216/2015. În luna septembrie 2024, erau înregistrați 821 de pensionari din această categorie, dintre care 721 primesc pensie din BASS.
Pensionarii din această categorie au o pensie medie de 6.912 lei, din care 2.960 de lei provin din bugetul de stat, iar restul din bugetul asigurărilor sociale de stat. Deși pensiile pentru această categorie sunt mai modeste comparativ cu magistrații, ele rămân semnificativ mai mari decât pensiile medii din România.
3. Funcționari publici parlamentari (Legea 215/2015)
Funcționarii publici parlamentari beneficiază și ei de pensii speciale, reglementate de Legea nr. 215/2015. În septembrie 2024, numărul lor era de 897, dintre care 671 primesc pensie din BASS.
Pensia medie pentru acești funcționari se ridică la 6.130 de lei, cu 3.501 de lei provenind din bugetul de stat. Deși funcționarii publici parlamentari nu au o pensie la fel de mare ca magistrații, suma este considerabilă comparativ cu pensiile medii la nivel național.
4. Personal aeronautic civil (Legea 83/2015)
O altă categorie bine remunerată o reprezintă personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România. Aceștia primesc pensii speciale în baza Legii nr. 83/2015. În septembrie 2024, erau înregistrați 1.391 de beneficiari, toți cu pensie din BASS.
Pensia medie pentru personalul aeronautic este de 12.995 de lei, din care 8.168 de lei sunt acoperiți din bugetul de stat. Această categorie se bucură de pensii semnificative datorită riscurilor și responsabilităților asociate cu profesia.
5. Curtea de Conturi (Legea 94/1992)
Personalul Curții de Conturi beneficiază de asemenea de pensii speciale. În septembrie 2024, numărul acestora era de 686 de persoane, dintre care 685 primesc pensie din BASS.
Pensia medie în această categorie se ridică la 10.120 de lei, din care 2.302 de lei provin din bugetul de stat. Pensia acordată personalului Curții de Conturi reflectă importanța activității de control și audit a instituțiilor statului.
6. Personal auxiliar din instanțe și parchete (Legea 130/2015)
Personalul auxiliar din instanțe și parchete, care include grefieri, personal de specialitate și alte funcții conexe, beneficiază de pensii speciale reglementate de Legea nr. 130/2015. În septembrie 2024, numărul acestora era de 2.317, dintre care 1.938 primesc pensie din BASS.
Pensia medie pentru această categorie este de 6.706 lei, din care 3.951 de lei provin din bugetul de stat. Deși suma este mai mică decât cea a magistraților, personalul auxiliar beneficiază totuși de pensii peste media națională.
Impactul bugetar al pensiilor speciale
Sistemul de pensii speciale exercită o presiune semnificativă asupra bugetului de stat. În multe cazuri, majoritatea sumelor plătite sub formă de pensii speciale nu provin din contribuțiile individuale ale beneficiarilor, ci din fondurile publice. Aceasta ridică probleme privind echitatea și sustenabilitatea sistemului de pensii.
De exemplu, în cazul magistraților, o parte majoritară din pensie provine din bugetul de stat, ceea ce înseamnă că aceștia primesc pensii mult mai mari decât ar rezulta din contribuțiile lor proprii. În plus, creșterea constantă a valorii acestor pensii face ca acest segment să consume o parte tot mai mare din resursele bugetare.
În concluzie, pensiile speciale din România continuă să fie un subiect sensibil din punct de vedere politic și social, având implicații semnificative asupra bugetului național. Discuțiile privind reforma sistemului de pensii speciale sunt în desfășurare, însă soluționarea acestei probleme necesită o abordare echilibrată care să țină cont atât de echitatea socială, cât și de nevoile reale ale unor categorii profesionale esențiale.
Concluzie despre Câte Pensii Speciale sunt în România
În România, sistemul pensiilor speciale este un domeniu cu multe nuanțe și particularități, acoperind categorii profesionale importante și bine remunerate. Deși numărul total al beneficiarilor nu este foarte mare comparativ cu întreaga populație de pensionari, impactul financiar și percepția publică asupra acestor pensii sunt semnificative. Pe măsură ce dezbaterile publice continuă, va fi esențială găsirea unui echilibru între recompensarea justă a celor care au servit în poziții-cheie și sustenabilitatea bugetului național pe termen lung. Câte Pensii Speciale sunt în România?