InfoPensii

Legislație · Pensii militare

Legea nr. 223/2015

Pensiile militare de stat — ce prevede, ce s-a schimbat în 2024 și de ce baza de calcul pe care o găsești peste tot e depășită.

Pe scurt

Legea nr. 223/2015, pe scurt
TitluLegea privind pensiile militare de stat
PublicatăMonitorul Oficial nr. 556 din 27 iulie 2015
În vigoare din1 ianuarie 2016
Cine intră sub incidența eiMilitari, polițiști, funcționari publici cu statut special din administrația penitenciarelor
Modificarea de fondLegea nr. 282/2023, în vigoare de la 1 ianuarie 2024

Verificat la 11 septembrie 2026 · forma consolidată, cu modificările în vigoare

Baza de calcul: regula pe care internetul o dă greșit

Dacă ai citit undeva că pensia militară se calculează din media soldelor pe șase luni consecutive, alese din ultimii cinci ani, informația era corectă — până la 31 decembrie 2023.

Legea nr. 282/2023 a schimbat art. 28 de la 1 ianuarie 2024. Baza de calcul este acum media soldelor sau salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în ultimele luni consecutive de activitate, într-un număr care crește eșalonat potrivit anexei nr. 3:

Perioada luată în calcul, pe ani
DinSe ia media pe
ianuarie 202412 luni
creștere eșalonatăpotrivit anexei nr. 3
ianuarie 2043300 de luni
Excepția care explică de ce vechea regulă mai circulă. Art. 28¹, introdus tot de la 1 ianuarie 2024, păstrează pentru pensiile stabilite până la 1 ianuarie 2030 posibilitatea alegerii lunilor consecutive din ultimii cinci ani de activitate, conform aceleiași eșalonări. Deci pentru cine se pensionează în acest deceniu vechea variantă rămâne relevantă — dar ca excepție tranzitorie, nu ca regulă.

Baza de calcul se actualizează cu indicele prețurilor de consum la data deschiderii dreptului, iar actualizarea nu se operează când indicele are valori negative.

Condițiile pentru pensia de serviciu

Art. 16 alin. (1) cere două condiții cumulative:

  • împlinirea vârstei standard de pensionare;
  • o vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, din care minimum 15 ani vechime în serviciu.

Vârsta standard a fost 65 de ani de la 1 ianuarie 2024, prin art. 16 alin. (2) modificat de Legea nr. 282/2023. Anterior era de 60 de ani. Atingerea ei se face prin creșterea eșalonată din anexele nr. 1 și 2, cu efect începând din 2031.

Condiția de vechime nu a fost modificată.

Procentul și cele două plafoane

Art. 29 stabilește 65% din baza de calcul pentru 25 de ani de vechime, plus 1% pentru fiecare an peste 25.

Peste acest procent se aplică două plafoane distincte, iar confuzia dintre ele produce cele mai multe estimări greșite:

Cele două plafoane
ArticolCe plafoneazăLa cât
Art. 30Pensia brută85% din baza de calcul
Art. 60 alin. (1)Pensia netăMedia salariilor nete cuprinse în baza de calcul

Plafonul de 85% a fost atacat la Curtea Constituțională, care a respins excepția prin Decizia nr. 415/2023 — deci este constituțional. Plafonul net de la art. 60 a fost modificat succesiv prin OUG 59/2017, OUG 114/2018 și Legea 282/2023.

Nu publicăm exemple de calcul și nici cuantumuri. Regimul acestei categorii s-a modificat de nouă ori în zece ani, iar interacțiunea dintre procentul din art. 29, sporurile pentru condiții de muncă, majorarea pentru Semnul Onorific și cele două plafoane nu poate fi redusă la o formulă publicabilă. Cuantumul se stabilește exclusiv de casa de pensii sectorială competentă.

Ce pensii reglementează

Art. 14 enumeră trei categorii: pensia de serviciu, pensia de invaliditate și pensia de urmaș. Art. 15 subdivide pensia de serviciu în trei forme — pentru limită de vârstă, anticipată și anticipată parțială.

Pentru echivalentele din sistemul public, vezi tipurile de pensii și pensia de urmaș.

Modificările, în ordine

Legea a fost modificată de nouă ori în zece ani. Cele care contează pentru un calcul:

Actele care au modificat Legea nr. 223/2015
ActulCe a schimbat
OUG nr. 57/2015Termenele din art. 108-110
OUG nr. 59/2017Plafonarea netă a pensiei, pentru drepturile stabilite după 15 septembrie 2017
OUG nr. 114/2018Art. 59 și art. 60 alin. (2) — mecanismul de indexare
Legea nr. 23/2019Completează art. 55 și art. 114
Legea nr. 69/2020Completează art. 21
Legea nr. 79/2023Modifică art. 67
Legea nr. 282/2023Modificarea de fond. Vârsta standard, baza de calcul, plafonul net. În vigoare de la 1 ianuarie 2024
OUG nr. 156/2024Îngheață indexarea pentru anul 2025

Seria completă a valorilor din sistemul public, pentru comparație, este în arhiva de valori.

Indexarea

Art. 59 alin. (1) prevede indexarea din oficiu, de la 1 ianuarie, cu ultima rată medie anuală a inflației. Alin. (2): indexarea nu se operează dacă rata este negativă.

Mecanismul a fost aplicat efectiv — 4,6% în 2020, 3,8% în 2021 — apoi suspendat. Pentru anul 2025, OUG nr. 156/2024 a prevăzut expres că pensiile militare nu se indexează.

Pentru 2026 nu afirmăm nimic categoric. Presa indică menținerea neindexării, dar nu am identificat pe nicio sursă instituțională actul normativ și articolul care o prevăd pentru 2026. Confirmă la casa de pensii sectorială înainte de a face un calcul. Punctul este consemnat în registrul de incertitudini.

Actualizarea propriu-zisă — corelarea pensiilor cu salariile celor în activitate — este suspendată din 2017. De aici vine presiunea legislativă din ultimii ani.

Proiectele în lucru — și de ce nu le tratăm ca lege

Două inițiative, niciuna în vigoare:

  1. Legea de actualizare a pensiilor militare, adoptată de Camera Deputaților în noiembrie 2024, a fost declarată neconstituțională în ansamblu prin Decizia CCR nr. 126/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 iulie 2025. S-a întors în Parlament pentru reexaminare.
  2. Propunerea legislativă L531/2025, înregistrată la Senat în iunie 2025, propune indexarea cu inflația plus jumătate din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut și actualizarea din oficiu de la 1 ianuarie 2027. A primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ și este în lucru la comisii.
Politica noastră. Un proiect nu produce efecte. Publicarea lui ca informație curentă îi face pe oameni să ia decizii pe baza a ceva ce încă nu există — motiv pentru care nici în secțiunea de noutăți nu intră modificări înainte de publicarea în Monitorul Oficial.

Unde se depune dosarul

Art. 5 și 6 stabilesc că administrarea sistemului se face prin case de pensii sectoriale, în subordinea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații. Fondurile se asigură de la bugetul de stat, nu din bugetul asigurărilor sociale.

Datele de contact ale caselor sectoriale pe care le acoperim sunt pe paginile dedicate: Casa de Pensii Sectorială a MApN și cea a MAI.

Art. 31 prevede că militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special contribuie la sistem, cu aceeași cotă ca asigurații din sistemul public, dar către bugetul de stat.

Confuzii de numerotare

  • Legea 360/2002 este Statutul polițistului. Legea 360/2023 este legea sistemului public de pensii. Nu au legătură între ele.
  • Legea 360/2023 nu modifică Legea 223/2015. Cele două sisteme sunt paralele. Actul care a schimbat pensiile militare este Legea nr. 282/2023.
  • Legea 164/2001, vechea lege a pensiilor militare, fusese deja abrogată prin Legea 119/2010 — nu de Legea 223/2015.

Ce nu am putut confirma

  • Articolul din Legea 223/2015 care operează abrogările, și lista exactă a actelor abrogate.
  • Dacă art. 3 conține o literă distinctă pentru personalul SIE, STS și SPP, și la ce casă sectorială sunt arondați.
  • Actul normativ care prevede neindexarea pentru anul 2026.

Nu publicăm niciuna dintre aceste informații ca fapt. Toate sunt în registrul de incertitudini.

Întrebări frecvente

Ce reglementează Legea 223/2015?

Pensiile militare de stat: pensia de serviciu — pentru limită de vârstă, anticipată și anticipată parțială — pensia de invaliditate și pensia de urmaș, pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din administrația penitenciarelor. A intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016.

La ce vârstă se pensionează un militar?

Vârsta standard este de 65 de ani, după modificarea adusă de Legea nr. 282/2023 în vigoare din 1 ianuarie 2024. Anterior era 60 de ani. Creșterea este etapizată, potrivit anexelor nr. 1 și 2, cu eșalonare care începe din 2031. Este necesară și o vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, din care minimum 15 ani vechime în serviciu.

Cum se calculează baza de calcul a pensiei militare?

Aici este cea mai frecventă informație depășită de pe internet. Regula veche — media soldelor pe 6 luni consecutive alese din ultimii 5 ani — a fost înlocuită de la 1 ianuarie 2024. Art. 28 prevede acum media pe un număr de luni consecutive care crește eșalonat de la 12 luni în 2024 la 300 de luni în 2043, potrivit anexei nr. 3. Vechea variantă supraviețuiește doar prin art. 28¹, pentru pensiile stabilite până la 1 ianuarie 2030.

Care este procentul din baza de calcul?

Art. 29: 65% din baza de calcul pentru 25 de ani de vechime, plus 1% pentru fiecare an care depășește 25 de ani.

Există un plafon al pensiei militare?

Două, distincte. Art. 30 plafonează pensia brută la 85% din baza de calcul. Art. 60 alin. (1) plafonează separat pensia netă la nivelul mediei salariilor nete cuprinse în baza de calcul. Confuzia dintre ele produce estimări greșite.

Se indexează pensiile militare în 2026?

Mecanismul din art. 59 prevede indexarea din oficiu cu rata medie anuală a inflației. Aplicarea lui a fost însă suspendată prin acte de măsuri fiscal-bugetare, iar ultima suspendare pe care am putut-o confirma la sursă instituțională este cea pentru anul 2025, prin OUG nr. 156/2024. Pentru 2026 nu am identificat actul și articolul, așa că nu afirmăm nimic categoric.

Legea 360/2023 a modificat pensiile militare?

Nu. Legea 360/2023 reglementează sistemul public de pensii, iar cele două sisteme sunt paralele. Actul care a schimbat pensiile militare în același val de reformă este Legea nr. 282/2023. Atenție și la o confuzie de numerotare frecventă: Legea 360/2002 este Statutul polițistului, alt act.

Se pregătesc modificări?

Da, dar niciuna nu este în vigoare. Legea de actualizare a pensiilor militare adoptată în noiembrie 2024 a fost declarată neconstituțională în ansamblu prin Decizia CCR nr. 126/2025 și s-a întors în Parlament. O a doua inițiativă, înregistrată la Senat în 2025, este în lucru la comisii. Le tratăm ca proiecte, nu ca lege.

Surse